Reclama ta poate fi aici

4 februarie 2015

Afecțiuni frecvente ale sistemului endocrin


Endocrinologia este o ramură a medicinii care studiază hormonii, glandele și țesuturile cu secreție internă și funcțiile acestora, aflate în condiții normale sau patologice. În cadrul endocrinologiei sunt investigate afecțiunile tiroidiene, afecțiunile adrenale, afecțiunile gonadale și tulburările metabolismului calcic (osteoporoza și osteomalacia).

Despre simptomele celor mai frecvente afecțiuni endocrine, modalitățile de prevenire a infecțiunilor endocrine, precum și despre multe alte aspecte ale endocrinologiei ne-a vrobit doamna Porcereanu Natalia, medic specialist în endocrinologie în cadrul Spitalului Municipal nr. 3, cunoscut și sub numele de ”Sfînta Treime”.

Cînd trebuie să ne adresăm la endocrinolog?

Endocrinologia este specialitatea care studiază patologiile glandelor endocrine. Hormonii eliberați în sînge de către glandele endocrine exercită acțiuni specifice asupra tuturor țesuturilor organismului.

La medicul endocrinolog ne adresam atunci, cînd este depistată o glicemie majorată, aceasta indicînd un posibil diabet zaharat. Și patologia glandei tiroide este tratată la endocrinolog.

Femeile cu menopauza precoce, cu sindrom climateric, cu dereglări vasomotorii și psihoemoționale se pot adresa la endocrinolog pentru indicarea terapiei hormonale de substituție, această terapie ameliorînd esențial calitatea vieții.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni endocrine și simptomele acestora?

Cel mai frecvent întîlnită este patologia glandei tiroide. Aceasta include un grup de afecțiuni diverse, disfuncții tiroidiene cu hiperfuncție sau funcție scăzută, modificări de structură a glandei tiroide cu păstrarea intactă a funcției glandei, care nu necesită tratament, și cancerul tiroidian.

Echilibrul hormonilor tiroidieni este foarte important pentru buna funcționare a tuturor organelor. Hormonii tiroidieni, produși de glanda tiroidă, influențează aproape toate organele corpului. Problemele cu glanda tiroida includ hipertiroidie (cantitate prea mare de hormoni tiroidieni), hipotiroidie (cantitate prea mică de hormoni tiroidieni), noduli tiroidieni, cancer tiroidian.

Simptomele Hipertiroidiei sunt:
  • Nervozitatea și trecerea cu ușurință de la o stare de spirit la alta
  • Diareea
  • Dificultatea de a adormi
  • Oboseala
  • Intoleranța la căldură
  • Bătăile rapide ale inimii (tahicardie) sau palpitațiile (bătăile neregulate)
  • Scăderea inexplicabilă în greutate
  • Slăbiciunea (pierderea puterii)

Simptomele Hipotiroidiei sunt:
  • Intoleranța la frig
  • Constipația
  • Uscarea părului și a pielii scalpului
  • Oboseala
  • Durerile musculare și articulare
  • Lipsa perioadelor menstruale
  • Încetinirea ritmului cardiac
  • Edemafierea feței
  • Creșterea inexplicabilă în greutate

Diabetul zaharat este o patologie cronică manifestată prin dereglarea metabolismului glucidic, cu majorarea valorilor glucozei în sînge. Apare ca rezultat al insulinorezistenței și alterării secreției de insulină în beta-celulele pancreatice. Se dezvoltă mai frecvent la persoanele cu o vîrstă de peste 40 de ani. Poate decurge asimptomatic o perioadă îndelungată de timp, fiind depistat, de multe ori, ocazional. Diabetul zaharat tip 2 este însoțit de un risc cardio-vascular majorat. Valorile glicemice mari în sânge duc la afectarea vaselor din ochi, rinichi, inimă și alte organe. Complicațiile diabetului zaharat sunt severe. Este necesară depistarea la timp a acestei patologii, și, ulterior, tratamentul eficient. Din grupul de risc de a dezvolta diabet zaharat fac parte persoanele supraponderale, femeile care au născut un copil cu masa mai mare de 4 kg, persoanele cu boli cardio-vasculare si cele care duc un mod sedentar de viață, ori cele care au rude cu DZ tip 2.

Simptomele diabetului zaharat sunt:
  • Urinarea frecventă,
  • Setea excesivă,
  • Pruritul cutanat,
  • Pruritul genital,
  • Scăderea în greutate,
  • Oboseala.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este, de asemenea, o boală comună a sistemului endocrin, care afectează intre 7% și 10% dintre femeile cu vîrsta cuprinsă între 15 și 45 de ani. Acest sindrom este o afecțiune asociată cu simptome ale menstruației neregulate, excesul de androgeni, precum și acnee, și dificultatea de a rămîne însărcinată. Ele au un risc mărit de complicații metabolice cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.

Simptomele Sindromului ovarelor polichistice (SOP) sunt:
  • Perioadele menstruale neregulate sau absente,
  • Infertilitatea,
  • Creșterea în exces a părului facial sau corporal,
  • Subțierea părului de pe scalp,
  • Problemele cu greutatea corporală,
  • Probleme ale tenului: acnee pe față, piept și spate.

Osteoporoza apare atît la femei, cît și la bărbați, deși șansa ca femeile să dezvolte această boală este de patru ori mai mare. Este o afecțiune în care oasele devin fragile și mai predispuse la rupere. Acest lucru poate fi rezultatul mai multor factori, inclusiv o scădere a hormonului estrogen (în timpul menopauzei la femei) sau o scădere a nivelului de testosteron la bărbați (odată cu înaintarea în vîrstă). Deoarece osteoporoza, de multe ori, nu are simptome evidente, este adesea lăsată nediagnosticată pînă cînd persoana afectată suferă o fractură sau ruperea unui os în timpul unui traumatism minor, sau, pînă atunci, cînd apar dureri importante osoase într-un stadiu avansat al bolii.

Simptomele Osteoporozei sunt:
  • Durerile de spate, cauzate de o vertebră fracturată sau tasată,
  • Pierderea din înălțime de-a lungul timpului,
  • Încovoierea spatelui,
  • Fractura osoasă produsă de un traumatism minor.
Cine e supus riscului de a dezvolta o patologie a glandei tiroide?

Patologia autoimună a glandei tiroide se întîlnește mai frecvent la femei. Tiroidita autoimună apare de 4-8 ori mai frecvent la femei decît la bărbați. Fetițele sunt mai frecvent afectate comparativ cu băieții. Modificările de structură ale glandei tiroide, nodulii tiroidieni sunt mai rar întîlniți la copii, dar aceștia au un procent mai mare de malignitate. La tineri, bolile endocrine mai des se declanșează în perioada adolescenței.

Care sunt cauzele afecțiunilor tiroidiene?

Apariția modificărilor de structură în glanda tiroidă este asociată cu carența de iod. Iodul este parte componentă a hormonilor tiroidieni, de aceea deficitul de iod poate induce apariția patologiei tiroidiene. Necesarul de iod pentru o persoană matură este de 150 mkg/zi. Este important aportul suficient de iod pentru copii și gravide. Gușa endemică simplă este o stare compensatorie în cazul deficitului de iod. Cu timpul, pe acest fond, pot apărea noduli, chisturi și disfuncții tiroidiene. Cea mai eficientă metodă pentru prevenirea acestor stări este utilizarea în alimentație a sării iodate. În Elveția, utilizarea sării iodate a început în 1920, eficacitatea profilaxiei cu sare iodată fiind deja demonstrată. Această metodă de profilaxie s-a dovedit a fi eficientă și în țara noastră.

O patologie a glandei tiroide care devine tot mai frecventă in ultimii ani este cancerul tiroidian. Crește incidența acestuia în întreaga lume, în special a cancerului de dimensiuni mici – mai mic de 1 cm. Cauzele acestei incidențe crescute sunt:
  • accesibilitatea serviciilor medicale și metodele performante de diagnostic care permit stabilirea precoce a diagnosticului,
  • iradierea externa.
Doza individuala de iradiere s-a dublat în ultimii ani (procedee medicale și dentare, investigații CT, radiografii). Riscul de a dezvolta un cancer radio-indus este mai mare in condițiile deficitului de iod.

Există unele particularități ale patologiei tiroidei la vârstnici?

La persoanele în etate disfuncțiile glandei tiroide decurg cu simptome mai puțin specifice, au un tablou clinic șters. Sunt mai dificil de diagnosticat din cauza modificărilor fiziologice specifice procesului de îmbătrînire, dar și din cauza bolilor cronice concomitente. Hipertiroidia, la bătrîni, poate decurge fără tahicardie și tremor, și în lipsa gușii.

La ce patologii endocrine ar trebui să se acorde atenția în timpul sarcinii?

Gravidele din grupul de risc pot să facă diabet zaharat gestațional, o dereglarea a metabolismului glucidic care necesită o abordare serioasă. Valorile glicemice crescute, chiar și nesemnificativ, în timpul sarcinii, pot avea consecințe nefavorabile asupra mamei și fătului.

Este importantă depistarea precoce a disfuncției tiroidiene în sarcină și interpretarea corectă a dozării hormonilor tiroidieni, limitele de referință în această perioadă modificîndu-se.

Cum se previn bolile endocrine?

Adoptarea unui mod sănătos de viată, evitarea fumatului și a stresului, controlul ponderal, alimentația sănătoasă sunt elementele principale în prevenirea mai multor boli. Diabetul zaharat, în special, poate fi prevenit printr-un stil de viață sănătos, prin practicarea sportului și printr-un regim alimentar corect. Această patologie a devenit foarte răspîndită în ultimele decenii, în special, în țările dezvoltate, ca rezultat al sedentarismului, stresului cotidian și abuzului de alimente. În prezent, sunt 250 de milioane de diabetici în lume, numărul lor continuînd să crească, prognozîndu-se un număr de 380 de milioane în 2025.

Ce investigații sunt recomandate?

Este binevenită o testare anuală a glicemiei, evaluarea TSH la femeile care au atins vîrsta de 45 ani.

Patologia endocrină include un spectru larg de afecțiuni. Este recomandată consultația endocrinologului pentru indicarea analizelor si investigațiilor necesare. Acestea variază în funcție de vîrstă, patologii concomitente și factori de risc. Interpretarea rezultatelor și indicarea tratamentului se face de către medicul endocrinolog.

Metodele contemporane de investigații fac posibilă o diagnosticare corectă a patologiei glandelor endocrine, iar terapiile moderne oferă o șansă la o viață normală.

Un mesaj pentru cititori?

Nu uitați, lăsate netratate, afecțiunile endocrine pot avea efecte grave asupra bunei funcționări a organismului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune-ți părerea!